Astfel ca este doar o chestiune de bun-simt sa-ti iei anumite precautii inainte ca ea sa se intample in realitate. Tind sa ma gandesc la moarte ca la schimbarea unor haine invechite si uzate, mai degraba ca la un sfarsit irevocabil.Cu toate acestea, moartea este imprevizibila: nu stim cand sau cum se va produce. Stiind ca nu pot sa scap, nu vad niciun rost sa-mi fac griji in aceasta privinta. Ca budist, eu consider moartea un proces normal, o realitate de care sunt constient ca va aparea atat timp cat raman in existenta aceasta mundana. Totusi, in niciunul din aceste moduri nu o vom invinge. Putem opta fie s-o ignoram, fie sa infruntam perspectiva propriei noastre morti si, reflectand limpede asupra ei, sa incercam sa reducem la minimum suferinta pe care o poate aduce. Dupa parerea mea, exista doua moduri in care o putem aborda cat timp suntem in viata. Moartea este o parte naturala a vietii cu care toti va trebui sa ne confruntam, mai devreme sau mai tarziu. „In aceasta carte de actualitate (Cartea tibetana a vietii si a mortii), Sogyal Rinpoche se concentreaza asupra felului cum trebuie inteleasa adevarata semnificatie a vietii, cum sa acceptam moartea si cum sa-i ajutam pe muribunzi si pe cei morti.
0 Comments
Leave a Reply. |